Acasă Băutură și mâncare Dureri abdominale după consumarea alimentelor grase

Dureri abdominale după consumarea alimentelor grase

Cuprins:

Anonim

Durerea abdominală după consumarea alimentelor grase poate fi inconfortabilă și în legătură. Diferitele tipuri de alimente generează răspunsuri variate în sistemul digestiv. Alimentele bogate în grăsimi pot declanșa dureri abdominale ușoare până la severe din diferite motive. Unele tulburări relativ frecvente, cum ar fi refluxul și sindromul intestinului iritabil, ar putea fi de vină. Condiții mai grave, cum ar fi vezica biliară, afecțiunile pancreatice sau inflamatorii ale intestinelor, pot provoca, de asemenea, disconfort după consumarea alimentelor bogate în grăsimi.

Video al zilei

Boala vezicii biliare

Boala vezicii biliare poate provoca dureri abdominale după consumarea alimentelor grase. Vezica biliară stochează bilă, care ajută la digerarea grăsimilor. Starea vezicii biliare se contractă și se stoarcă bile în intestin când alimentele intră din stomac. Blocarea temporară a conductelor de transport ale bilei, printr-o biliară sau o bilă groasă, poate declanșa un atac de vezică biliară, cunoscut sub numele de colică biliară. Intensitatea durerii abdominale superioare, care ar putea radia umărul, apare pe măsură ce vezica biliară se contractează în mod repetat pentru a ușura blocajele. Colica biliară urmează uneori o masă bogată în grăsimi, probabil datorită efectului stimulativ puternic al grăsimilor asupra contracției vezicii biliare.

Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o tulburare gastrointestinală funcțională obișnuită, în care intestinele nu prezintă dovezi detectabile ale bolii, dar uneori funcționează anormal, provocând obiceiuri intestinale modificate. IBS este diagnosticat pe baza simptomelor, care pot include dureri abdominale, balonare, greață și gaze. Deși cercetarea nu a reușit să identifice în mod concludent declanșatoarele specifice produselor alimentare pentru IBS, persoanele cu afecțiuni în mod obișnuit raportează că anumite alimente provoacă simptome. Alimentele declanșatoare variază între diferite persoane. Alimentele bogate în grăsimi și prăjit declanșează simptomele IBS la unii oameni. Alte produse alimentare declanșate includ produsele lactate, alcoolul, ciocolata și băuturile cu cofeină sau carbonată.

IBS apare mai frecvent la femei decât la bărbați. Alți factori de risc includ un nivel ridicat de stres psihologic și fumat. Tratamentul pentru IBS se concentrează pe reducerea simptomelor, care implică în primul rând dietă individualizată și modificări ale stilului de viață.

Gastropareză și reflux

Gastropareza se referă la golirea întârziată a alimentelor de la stomac în intestinul subțire provocată de contracții reduse sau absente la nivelul stomacului.Simptomele frecvente includ senzație de senzație de plin, greață, arsuri la stomac și balonare și durere abdominală superioară. Alimentele grase pot declanșa sau agravează simptomele gastroparezei, deoarece alimentele bogate în grăsimi rămân în stomac mai lungi și pot întârzia mai mult golirea gastrică. Persoanele cu leziuni ale nervilor legate de diabet și cei care suferă de tratament cu radiații abdominale sau toracice pot dezvolta gastropareză. Medicamentele, cum ar fi antidepresivele triciclice și medicamentele de ameliorare a durerii narcotice, pot provoca, de asemenea, starea.

Alimentele grase ar putea, de asemenea, să contribuie la relaxarea benzii musculare care închide stomacul din esofag. Acest lucru poate duce la refluxul conținutului de stomac în esofag, cu dureri de stomac în abdomenul superior. Cu toate că ocazional arsuri la stomac sunt frecvente, arsurile frecvente sau supărătoare pot indica o boală de reflux gastroesofagian (GERD), care necesită tratament.

Boala inflamatorie intestinală

Boala inflamatorie intestinală (IBD) include boala Crohn și colita ulcerativă, afecțiuni caracterizate prin inflamație cronică sau recurentă a tractului digestiv - în special intestinele. Cu IBD, sistemul imunitar reacționează anormal la bacterii, alimente și alte conținuturi intestinale, ceea ce duce la inflamație. Cercetătorii medicali consideră că dieta ar putea afecta IBD și apariția unor erupții, probabil prin influențarea bacteriilor din intestin. Alimentele grase pot duce la diaree, gaze și dureri abdominale la unele persoane cu IBD. Durerea abdominală inferioară este un simptom major al IBD, care poate fi însoțită de pierderea în greutate, diareea sângeroasă și vărsăturile.

Malabsorbția de grăsime

Sistemul digestiv descompune grăsimile dietetice în molecule mai mici care pot fi absorbite în sânge. Diferite condiții pot interfera cu acest proces, ducând la malabsorbție grasă. Când oamenii cu această afecțiune mănâncă alimente bogate în grăsimi, grăsimea nedigerată în intestin duce frecvent la crampe abdominale, balonare, exces de gaze și scaune grase sau diaree.

Mai multe tulburări medii pot provoca malabsorbție grasă. De exemplu, inflamația pancreatică sau pancreatita poate duce la malabsorbție grasă datorită scăderii producției de enzime digestive. Afecțiunile hepatice și ale vezicii biliare care reduc producerea sau eliberarea bilei pot, de asemenea, să interfereze cu digestia cu grăsimi. Alte tulburări medicale care pot provoca malabsorbția de grăsime includ: - Boala intestinului inflamator. -- Boala celiaca. - Sindromul intestinului scurt. -- Cancer pancreatic. -- Fibroză chistică.

Avertismente și precauții

Disconfortul ocazional de abdomen după ce se alimentează cu alimente grase, în general, nu semnalează o problemă medicală gravă, mai ales dacă se rezolvă rapid. Cu toate acestea, durerea persistentă sau recurentă ar putea indica o boală semnificativă. Consultați medicul dumneavoastră cât mai repede posibil în aceste circumstanțe, mai ales dacă este însoțit de alte simptome digestive sau pierdere în greutate. Tratamentul depinde de cauza care stă la baza și poate include medicamente, modificări ale stilului de viață și modificări ale dietelor.

Căutați imediat asistență medicală dacă prezentați semne sau simptome de alarmă, inclusiv: - Durere abdominală severă, persistentă sau agravantă.- febră, frisoane sau piele moale. - Vărsături persistente sau vărsături de sânge. - Scaune sangeroase, de culoare maroniu sau targo. - Amețeli, ușurință sau leșin. - Dureri toracice sau dificultăți de respirație.

Revizuit de: Tina M. St. John, M. D.